
9
COMERȚ
privire la protecția investițiilor europene în țări din afara
Uniunii.
Achiziții publice
Uniunea Europeană se angajează să se asigure
că întreprinderile europene beneficiază de condiții
egale de acces la contracte de achiziții publice în
afara Uniunii, atunci când autoritățile publice caută
companii care să le furnizeze bunuri și servicii sau să
efectueze lucrări. Acestea pot fi diverse, de la proiecte
majore de infrastructură (drumuri, spitale etc.) până la
achiziționarea de echipamente IT. În termeni comerciali,
valoarea lor se ridică la aproximativ 1 000 de miliarde
de euro.
În 2011, OMC a convenit să aducă o serie de modificări
acordului său în domeniul achizițiilor publice. Acestea
marchează un pas important în deschiderea piețelor
internaționale ale achizițiilor publice. Comisia a mers
mai departe, propunând măsuri legislative prin care
întreprinderile din țări din afara Uniunii care nu aderă la
normele OMC și discriminează întreprinderile din UE sunt
împiedicate să participe la licitațiile publice europene.
Cum se încheie acordurile de liber schimb
Demararea negocierilor comerciale este precedată
de mai multe luni de pregătire atentă. Acestea includ
consultări publice, o evaluare a impactului potențial
asupra consumatorilor și întreprinderilor din Europa,
discuții oficiale și informale între Comisie și țara sau
regiunea în cauză pentru a stabili ce aspecte urmează
să fie acoperite. După aceste pregătiri generale, Comisia
solicită autorizare din partea Consiliului de Miniștri
(alcătuit din reprezentanți ai guvernelor UE) în vederea
deschiderii negocierilor. Consiliul stabilește care sunt
obiectivele pe care Comisia trebuie să le urmărească. În
cursul procesului de negociere, care de obicei durează
câțiva ani, Comisia informează periodic Consiliul și
Parlamentul European cu privire la progresele obținute.
Odată ce se ajunge la un acord, semnarea sa este
autorizată în mod oficial de către Consiliu. În baza noilor
competențe pe care i le conferă Tratatul de la Lisabona,
Parlamentul European poate accepta sau poate respinge
textul acordului, dar nu îi poate aduce modificări.
Este posibil ca și țările UE să fie nevoite să ratifice un
acord în conformitate cu procedurile naționale proprii și
să dea undă verde la nivel internațional. Acordul intră
în vigoare la o anumită dată, dar poate fi aplicat, între
timp, cu titlu provizoriu.
colaborează îndeaproape cu autoritățile din alte țări ale
lumii în vederea consolidării sistemului de protecție a
acestor drepturi.
Investiții
De pe poziția de cea mai importantă sursă de investiții
străine directe, UE promovează norme clare menite să
protejeze această formă de finanțare, care joacă un rol
central în crearea de întreprinderi și de locuri de muncă
în străinătate, precum și în consolidarea lanțurilor de
aprovizionare la nivel mondial.
ORIGINEA ȘI DESTINAȚIA INVESTIȚIILOR
Termenul „investiții străine directe (ISD)” implică faptul că o persoană sau o societate
deține o afacere, sau o parte din ea, în altă țară. Astfel „ieșirea de investiții străine
directe din UE” are loc atunci când o persoană din UE deține întreprinderi cu sediul în
țări din afara Uniunii. Prin „intrări” se înțelege acțiunea opusă. Cifrele sunt media
pentru perioada 2009-2012, pentru cele 27 de țări ale UE în ansamblu.
Sursa: Eurostat.
Scopul este acela de a le oferi investitorilor certitudine
juridică și un mediu stabil, previzibil, echitabil și
reglementat în mod corespunzător în care să își
desfășoare activitatea. Acest obiectiv este în mare
măsură atins prin intermediul Acordului General privind
Comerțul cu Servicii (GATS) al OMC și, în cazul în care
este posibil, prin acordurile bilaterale.
Mai recent, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de
la Lisabona, UE a dobândit atribuțiile de a negocia cu
Centre financiare
offshore: 14 %
Ieșiri de ISD din UE
Intrări de ISD în UE
Statele Unite: 28 %
Elveția: 11 %
Brazilia: 8 %Rusia: 4 %
Alte țări: 22 %
Norvegia: 3 %
Canada: 4 %
China (exceptând Hong Kong):
4 %
Hong Kong: 2 %
Valoarea totală:
341 de miliarde de euro
Centre financiare offshore: 18 %
Statele Unite: 45 %
Elveția: 11 %
Norvegia: 3 %
Alte țări: 10 %
Singapore: 2 %
Brazilia: 2 %
Canada: 4 %
Rusia: 3%
Hong Kong: 2 %
Valoarea totală:
303 miliarde de euro
Comentários a estes Manuais